News

See property forum 2021, București

Experții invitați la „SEE Property Forum 2021” organizat la București au analizat situația provocată de pandemia Covid-19. Compania noastră a fost reprezentată de Angelica Pantilie, CEO al B+N România, în cadrul sesiunii de dezbateri „Înapoi la birou – Noi strategii la locul de muncă”.

Moderatorul a deschis discuția adresând întrebări fundamentale de mare interes pentru angajați „Cum vor organiza companiile modelele de lucru hibride în viitor?” sau „Cum vor combina munca de acasă cu cea de la birou?”.

Modalitățile de lucru hibride depind de mai mulți factori, cum ar fi distanța dintre casă și birou sau modul în care este asigurată siguranța muncii la birou. Companiile trebuie să ia în considerare avantajele și dezavantajele telemuncii. Angajații câștigă timp, deoarece nu trebuie să se deplaseze, ceea ce înseamnă și o economie de costuri. Cu toate acestea, nu poate fi angajat personal nou în regim de lucru la distanță. Alte dezavantaje includ impactul negativ asupra muncii în echipă, cooperării, sentimentului de succes comun și interacțiunilor sociale între colegi. Aceștia sunt factorii pe care nu pot – și nu ar trebui – să fie eliminați din rutina zilnică.

Bineînțeles, proporția de personal vaccinat este un aspect foarte important. Și nu se poate face abstracție de structura chiriașilor unei clădiri de birouri, de diferitele tipuri de companii sau de culturile organizațiilor.

B+N OFERĂ SERVICII PENTRU UN PORTOFOLIU IMOBILIAR EXTREM DE DIVERSIFICAT ÎN REGIUNE

Angelica Pantilie a declarat că B+N își oferă serviciile unui portofoliu extrem de divers în regiune. Este perfect firesc ca în cazul unui număr mare de firme angajate în diverse sectoare să vezi abordări diferite zi de zi. Piața de birouri este total diferită de sectorul de producție sau de logistică. Nici măcar nu se poate vorbi de telemuncă în acest din urmă caz. În prezent, în România, 30% dintre angajații din birouri sunt prezenți fizic la locul de muncă.

Ea a mai adăugat că, pe lângă considerentele sociale ale problemei, este nevoie și de multe reglementări privind organizarea muncii, pentru că toată lumea ar dori să lucreze de acasă vineri sau luni, prelungind astfel weekend-ul. Angajații și angajatorii au o responsabilitate comuna în astfel de situații. Companiile multinaționale vor lua probabil decizii la nivel central în această privință, în timp ce entitățile mai mici, mai flexibile, vor trata acest aspect ca pe o problemă locală.

B+N ROMÂNIA: MUNCA DE ACASĂ A AFECTAT ÎNTR-O MICA MASURA AFACERILE ÎN TIMPUL PANDEMIEI

În ceea ce privește sistemul de muncă hibrid, o întrebare relevantă, care merge dincolo de piața de birouri, este dacă firma plătește pentru timpul angajaților, adică 8 ore pe zi, sau pentru performanța lor, adică pentru munca depusă. În România, mai multe bănci mari au ales varianta din urmă.

CEO-ul B+N România a comentat: “A fost o constatare surprinzătoare în lume faptul că lipsa de prezență nu a afectat aproape deloc afacerile în timpul pandemiei; eficiența muncii nu a scăzut. Majoritatea proiectelor s-au derulat fără probleme.”

Cu toate acestea, în opinia sa, modelele bazate exclusiv pe telemuncă nu pot fi susținute pe termen lung, deoarece există riscul ca valorile și cultura companiei să nu poată fi păstrate fără întâlniri în persoană, muncă în echipă și un sentiment de succes comun. Aceasta este una dintre cele mai importante întrebări ale prezentului nostru și ale viitorului apropiat.

ANGELICA PANTILIE: ACESTEA A FOST PERIOADA UNUI BOOM IN IT SI TEHNOLOGIE

Participanții la discuție au menționat că apariția muncii la distanță a fost o perioadă fastă pentru întreaga regiune a Europei Centrale, inclusiv pentru România, unde se oferă foarte multe spații de birouri clienților internaționali, și nu doar în București, ci și în celelalte orașe.

Angelica Pantilie a explicat: “în această perioadă a avut loc un boom IT și tehnologic și au fost dezvoltate noi platforme de comunicare pentru cei care lucrează de acasă.”

B+N a adus pe piață soluții inovative, cum ar fi robotul de curățenie brevetat sau așa-numita procedură de secvențiere genetică menită să detecteze agenții patogeni și să reducă puternic răspândirea lor, căci, după cum știm cu toții, situațiile de criză sunt întotdeauna o sursă de soluții noi și de creativitate.